Echilibrul în alimentație


Ai nevoie de carbohidrați pentru energie, proteine pentru construirea mușchilor, grăsimi pentru recăpătarea energiei, vitamine și minerale pentru a-ți menține corpul sănătos și apă pentru a te ține în viață.

Trucul e de a găsi o balanță între acestea. Fiecare dietă, chiar și una cu fast-food, va avea carbohidrați și grăsimi. Cel mai probabil va conține niște proteine sau va oferi niște aminoacizi de bază pentru corp.

În loc să te gândești cum să găsești echilibrul, mai bine te focusezi pe:

Apa – Asigură-te mereu că ești hidratat. Nu-ți va ajuta doar coprul să lucreze corect, ci te va mai ajuta și la digestie, care e mult mai importantă atunci când alimentația ta nu e cea mai corectă.

Carbohidrați și grăsimi – Dacă dieta ta este foarte bogată în carbohidrați ( zahăr, pâine, orez ) și dacă ai și grăsimi asimilate din animale, trebuie să te asiguri că nu mănânci mai mult decât trebuie. Exersează-ți controlul porțiilor mâncând jumătate din prâzul tău ( sau poți renunța definitiv la el dacă nu faci sport în acea zi ). Luptătorii shaolin au parte de cea mai bogată mâncare în carbohidrați pentru a se asigura că au energie pe toată durata antrenamentului. Cea mai bogata masă a lor este micul dejun. Încearcă să faci asta, reducând porțiile și vei vedea o schimbare în legătură cu energia ta.

Vitamine și minerale – Încearcă să ai parte de niște legume și fructe. Din nou, fără să te stresezi în legătură cu asta, ele vor avea grijă de unele părți ale corpului tău care au nevoie de vitamine și minerale, oferindu-ți astfel cele necesare pentru creștere și refacere.

Proteine – Există mai multe neînțelegeri legate de proteine decât orice alt ingredient necesar sănătații corpului tău. Ideal ar fi să mănânci carne slabă în grăsimi, pentru că este cea mai ușor de digerat și îți oferă o sursă de proteină mare. S-a făcut o listă cu alimentele importante.

Soia este unul din cele mai sănătoase alimente, conţine nu doar multe proteine, dar multe minerale, vitamine şi fibre. La 100 de grame de boabe mature de soia, prajite uscat (fara ulei) avem 39,58 g proteine, la 100 g de boabe mature de soia, fierte, fără sare, avem 16,64 grame de proteine.

Mazărea – 130 de grame asigură cam 3,5  grame de proteine.

Spanacul – tot la 130 de grame beneficiezi de 3 grame de proteine.

Cartofi copţi – un cartof de mărime medie conţine în jur de 3 grame de proteine.

Broccoli – conţine, pe lângă circa 2 grame de proteine per porţie, şi multe fibre (2,6 grame).

Varză de Bruxelles – nu sunt legume foarte utilizate în bucătăria tipic românească, însă ar trebui, deoarece sunt surse bogate de proteine (2 grame per porţie), potasiu (247 miligrame) şi vitamina K (110 micrograme).

Mănâncă ce poți, când poți.

Toate acestea ar trebui să îți ofere o idee asupra unei strategii: mănâncă ce poți, când poți, alegându-ți mâncarea în funcție de antrenamentul pe care le practici sau de activitățile pe care le ai de făcut.  O masă neadecvată nu va constitui o problemă majoră, dar dacă îți formezi o rutină cu alimente proaste îți va suprasolicita sistemul de calorii de care nu avem nevoie.

Deci, poți mânca orice dorești. Din fericire modul nostru de alimentație este destul de variat datorită faptului că nu putem consuma mereu aceeași mâncare pe o perioada lungă de timp. Nu mănânci mai mult decât ai nevoie pentru a sta activ. Păstrează-ți porțiile mici atunci când nu ai parte de efort pe măsură.

Sursa articol:

Vegetables, Proteins and Amino Acids
Proper Timing of Amino Acids and Carbohydrates: can they increase protein synthesis?
Animal vs. Plant Protein
Dietary Reference Intakes for Energy, Carbohydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein, and Amino Acids
What’s In A Shaolin Warrior’s Refrigerator?
Plant proteins in relation to human protein and amino acid nutrition